Skip to content
Noiembrie 19, 2010 / Adrian

Corvoada de a fi scris Friction

E atunci când, într-un final, începi să te gândeşti dacă nu cumva ţi-ai scris povestea vieţii, din nebăgare de seamă. Şi te miri cum ai putut să ai atâta dreptate, sau să te înşeli atât de amarnic, scriind despre ceva ce nu se întâmplase încă.

E atunci când ţi se aminteşte mereu, de către cineva sau ceva, cât de frumos sună nişte cuvinte. Iar cuvintele îţi amintesc imagini; imaginile, senzaţii. Trăiri. Iar trăirile, atingeri. Atingeri imperceptibile. Sau ameţitoare. Fiori. Iar fiorii, durere. Şi ţi se cer alte cuvinte. Şi tu tresari, înfiorat. Şi le înghiţi, în loc să le scrii.

E atunci când simţi fiecare final, când îl trăieşti, ca pe o operaţie fără anestezie. Când vezi că drumul tău se schimbă, când harta viitorului ţi se generează în alb, în acelaşi ritm în care trecutul trece în beznă, irelevant şi inutil, ca o pungă de popcorn cu caramel golită şi aruncată. Şi, după două goodbye-uri, începi să înveţi să numeri.

E atunci când asculţi melodia cu acelaşi nume în live şi înveţi să respiri iar. Şi ştii că eşti norocos. Şi revii la viaţă!

E atunci când trăieşti o seară în care nu poţi să fii în singurul loc din lume în care ţi-ai fi dorit să fii. Singurul care conta. Şi te pârjoleşte că nu vei fi acolo. Şi nimic altceva nu mai contează. Şi arde.

E atunci când nu mai auzi delfinii aplaudând.

Anunțuri

6 comentarii

Lasă un comentariu
  1. eumiealmeu / Noi 19 2010 11:41 pm

    sau nu mai auzi cârtiţele respirând. senzaţie de sfârşit … nu de lume, ci de tine.

  2. kashmira / Noi 20 2010 12:32 am

    De la melodrama indiana la telenovela mexicana??? Nu! NU! Come on! Poti mai mult! Mai mult Eat. Mai mult Pray. Mai mult Love. Sau alt film..
    Cuvinte nescrise.
    Imi pare atat de rau.
    F(r)iction era primul post pe care l-am citit, exact cand mi se „refreshase” viata. Si m-a ars. Irelevant si inutil. Acum cand este o corvoada.
    Astept un reality show :). Pacat ca nu-mi pot permite sa smulg o promisiune 😀

  3. Adrian / Noi 20 2010 1:20 am

    Kashmira: 🙂 Te tot dezamagesc, ce sa fac 🙂 Vezi? Stiam eu! Cind zic mereu ca nu ar trebui sa dau publish la ce scriu, la asta ma refer, ca nu-s suficient de bun. Pe de alta parte, miturile sint facute sa fie darimate. Asa si cu Friction 🙂

  4. andreea / Noi 20 2010 5:37 pm

    Hai, arzi,dar revino-ti!Povestea pasarii Pheonix e minunata, ziceam eu…Imi fac griji… obisnuite 🙂

  5. Adrian / Noi 20 2010 7:47 pm

    🙂

  6. andreea / Noi 21 2010 12:34 pm

    Bre, ia sa schimbi avatarul ala cu plasturele pe gura…sau ce-o fi!e cel mai urat!:( Intelesei aluzia 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s