Skip to content
Septembrie 28, 2008 / Adrian

Secundele

De care uitasei că există. You stop and stare, te chinui să le prelungeşti, în loc să apuci să te bucuri de ele. Tragi de timp, zâmbeşti stângaci, te gândeşti că vei apuca să scrii ceva banal şi cifrat despre asta, later, când vei fi cântărit şi filtrat senzaţiile, stările. Emoţiile. Când, de fapt, trebuia să te fi bucurat de ele ca de un lucru simplu. Ca atunci când stai şi admiri, buimac şi inocent, stropii ridicol de mici de pe o roşie proaspăt spălată..

Cea mai frumoasă zi

Anunțuri