Adrian Ţoca

Intr-o vreme in care tenisul, vremea, trusturile, oamenii si, in general, viata, nu te mai surprinde cu nimic, Victor Hanescu s-a trezit cistigind un turneu, poate primul, poate singurul. Victor Hanescu a cistigat, asadar, la Gstaad, in aceeasi zi in care, aparent fara nicio legatura, FC Otopeni a facut egal cu Anderlecht, si, mai previzibil decit o scurta telefonata, toata Romania s-a repezit la fileu sa-l felicite pe Victor.

Intr-un patriotism general, dar gratuit, o mina de site-uri de sport si doua duzini de bloguri de duzina vad deja in Hanescu un dusman de clasa pentru cuplul Federer-Nadal. Si, pentru ca e la moda sa scrii de tenis cind finala de la Wimbledon e inca proaspata, ne grabim sa-l vedem pe Hanescu mai mult decit este. Si-l vedem urmasul lui Nastase, si nu e, il vedem tenisman, desi iarasi nu e. (more…)

Aia care cica a fost ieri. Si tot ieri, la Test de Fidelitate, pe Antena 1. Ea si el, intre doua flegme. Purtate in mare angajament, in ambele directii, evident: “De ce ma-nseli ma, ’scrocule si nenorocitule?”. “De aia, ca sint barbat!”. “Si daca esti barbat, ce ma, ’scrocule si nenorocitule?”. “Pai asa fac fa barbatii, ce, te oftici??” (Plansete, ragete, palme). “Da’ ce-ai vazut ma la ea, al dracu tu sa fii, ca mi-ai distrus viata! Ce are ea si n-am eu?”. “Pe ma-ta!” (more…)

In EVZ-ul de azi: un OTV-ist a fost prins “pe teren”, in timp ce se tocmea cu primarul dintr-o comuna sibiana: “scoti banu’ sau te dau pe post!”. Hai ma, nu pot sa cred ca un ins de la OTV s-ar preta la asa ceva!

Aparent fara nici o legatura, uite ceea ce cred eu ca e declaratia verii:

Luis Lazarus: “Mi-am luat masina (n.a. celebrul Lamborghini de 200.000 de euro) pentru ca mi-o doream mult, nu pentru ca sunt snob, ca altii!”

Evident, domnul Nicolae Bara a decis sa inchida, in cele din urma, si site-ul www.spt.ro. Site-ul pe care m-am chinuit sa-l relansez in aprilie, si al carui redesign adunase numai pareri de bine. Mersi din nou Bradut si Ionut pentru eforturile uneori supraomenesti facute. Voi continua sa sustin, pina la capat, ca, daca ar fi avut o promovare asa cum ar fi meritat, acel nou www.spt.ro ar fi ajuns lejer intre primele trei site-uri de sport din .ro. Iar domnul Bara si-ar fi scos bani frumosi. Dar site-ul pe care l-am facut n-a avut norocul asta. Asa ca, in acest moment, daca incerci sa-l accesezi, duce la www.frigotehnica.ro, firma preferata a sefului de la UTA.

De fapt, site-ul a fost inchis definitiv dupa ce un fost angajat care stia parola a postat, vreme de jumatate de ora, un text de genul “pe Elton dati geamantane / redactorii mor de foame”, aluzie la transferul brazilianului Elton la UTA, si la faptul ca mai multi ziaristi au ramas fara salariile din ultima luna.

Pina la momentul cu pricina, actionariatul Frigotehnica inca studia posibilitatea de a pastra  on-line www.spt.ro, care urma sa devina site-ul radioului Sport Total FM.

Sint in vacanta de doua saptamini. Da, intre timp s-a inchis Sport Total. Spre surpriza multora, spre bucuria altora. Prefer sa nu comentez prea multe acum, ma chinui de doua saptamini sa decid daca sa scriu un post cu detalii amanuntite despre ce s-a intimplat cu adevarat la fostul ziar al deputatului Bara. Prefer sa mai amin momentul, oricum s-au intimplat lucruri mai importante intre timp, lumea nu sta sa plinga SPT-ul. Si bine face. Am ajuns, intr-un final, la concluzia ca e infinit mai bine ca s-a intimplat asa. A nu se intelege ca nu m-a durut, sau ca nu mi-a pasat. Nu. Doar ca e mai bine ca, pina la urma, s-a intimplat asa.

Am plecat din redactie, pe 15 mai, cu o plasa de nimicuri, cu un print in mina si cu doi ani de amintiri absolut senzationale. A fost, fara doar si poate, cea mai tare experienta a vietii mele, si in mod clar, n-o sa o regret vreodata. Mi-am asumat intotdeauna decizia plecarii de la ProSport, din urma cu doi ani. Spre surprinderea mea, exista si acum oameni care au reusit performanta sa gaseasca motive de bucurie in inchiderea Sport Total. Revenind la plecarea de acum doi ani, a fost o decizie suta la suta gresita, una dintre putinele mari greseli pe care le-am facut in cariera mea, dar care, in timp, s-a dovedit a fi o mutare suta la suta inspirata. Va suna a contradictie? Nu e. Ceea ce initial a fost a stupid thing to do s-a transformat, pe parcurs, in cea mai tare poveste de viata. Am cunoscut oameni realmente fabulosi la Sport Total. Am invatat alaturi de ei. Am plins alaturi de ei. Am ris alaturi de ei. Am trait, cu totii, clipe imposibile. Dezamagiri. Sperante. Cafele. Mii de tigari si de visuri. Tigarile si visurile au, uneori, foarte multe chestii in comun. Se sting repede. Ca intr-o familie, ne-am suportat unii altora gafele, dobitoceniile si situatiile compromitatoare. Dar am impartit, la fel de frateste, si zimbetele, sandwich-urile si fisele de cafea. Uneori si secretarele. Asta e. Ma gindesc ca s-ar putea face lejer un film de real succes cu episoadele cele mai elocvente din acesti doi ani. O sa credeti ca exagerez. Nu, deloc. Poate ca o sa povestesc, pe parcurs, citeva dintre ele. O sa ma credeti atunci.

Am un mare multumesc pentru toti prietenii mei de acolo, pentru toti cei care au muncit fie si citeva zile la acest ziar, pentru toti cei care au crezut, o zi, o luna, sau pina la capat. Pina in ultima zi. Zi in care a trebuit sa anuntam 30 de oameni ca nu mai au serviciu. Sau ca nu si-au primit banii. Nici unul dintre ei nu merita socul asta. Multi dintre ei si-au neglijat familiile, si-au dedicat tot timpul liber, au renuntat la oferte mai bune, doar ca sa stea la Sport Total. Incep sa inteleg sirul de reclame la Mastercard. Unele clipe sint nepretuite. Sint convins, aceste amintiri nu tin de foame pentru nici unul dintre oamenii care sint fara serviciu acum. Dar la fel de convins sint ca nici unul dintre ei nu regreta. A fost o aventura frumoasa, terminata, pina la urma, previzibil. Te feresti de diverse obstacole de pe drum, si, pina la urma, iei in brate un pom pe care l-ai zarit de doi kilometri. Erai convins ca o sa te feresti de el, asa-i? Si totusi, la reconstituire, se va gasi un destept de pe margine: “Avea, ba, timp sa se fereasca!”
Un singur sfat, pentru toti colegii: A fost frumos. Dar sa nu mai mai repetati niciodata experienta!

www.basescu.ro a redevenit foarte, foarte activ dupa evenimentele de azi. Plin de mesaje, crestere simtitoare in trafic, si probabil cea mai eficienta metoda de a-si regrupa electoratul tinar.

Asta-i tare rau! Am gasit-o, probabil, tirziu, dar merita (re)data. Check this!

>>via Iulian Viscrean.

In timp ce ma uit la meciul de baschet dintre Barcelona si Philadelphia 76-ers (se presupune ca ar trebui sa ma ocup totusi de fotbal :P) imi amintesc un of mai vechi. Si-l zic acum: sinteti niste ipocriti cu totii cei care cereti mereu, pe mail, pe forum-uri, la telefoane, ca ziarele de sport sa publice mai multe materiale, analize, pagini despre alte sporturi in afara de fotbal. Deseori, aceste “rugaminti” se transforma in jigniri zdravene, pentru ca, nu-i asa, la fotbal si presa ne pricepem cu totii. Concluzia? Cind ziarele / site-urile dau ceva din gimnastica, tenis, polo, tir cu arcul sau mai stiu eu ce, nu citeste / nu se uita nici dracu`. Numarul de vizualizari e ridicol. Evident, mai sint si alte instrumente de masurat, care dau aceeasi concluzie.

Si totusi, eternul “bai boilor, am ajuns in sferturi la polo, voi de ce n-ati dat prima pagina cu asta?” revine mereu, mai viguros, mai insistent, mai apasator. Si totusi, pe voi de ce nu va intereseaza?

Se vorbeste despre nesansa nationalei Romaniei, care a primit doua goluri intr-un minut de la bulgari. Si din nou, aceleasi teorii, cum ca toate ni se intimpla numai noua. Ca pierdem mereu in prelungiri, ca avem numai ghinion, ca soarele nu ne zimbeste, ca soarta ne e potrivnica. Vezi de aia am pierdut la Copenhaga, cu Danemarca, in prelungiri, de aia ne-a batut Portugalia in prelungiri la Euro 2000, de aia a pierdut Steaua cu Boro, in prelungiri, etc, etc. De aici, ar rezulta ca sintem blestemati. (more…)

2-2, deci. Mai inainte, in pauza, am vazut reclama pe care a facut-o Cristi Chivu la Coca Cola. Ideea nu e rea. Pentru cine s-a grabit sa butoneze telecomanda, o reiau scurt si inexpresiv: Cristi al nostru se plimba prin oras, cu taxi-ul sau pe jos, si nici dracu nu-l recunoaste. Suparat, termina prin a se racori cu o Coca Cola, moment in care morala spotului ne lumineaza: “E timpul sa redevenim celebri”.

(more…)