Adrian Ţoca

Postul lui Catalin m-a inspirat, dar m-a inspirat tirziu. Asa ca am scris mai intai la el, in comentarii, prostioara pe care o sa o scriu si mai jos.

Fraza asta - “înainte de a se năpusti iar amândoi în direcţia din care veniseră”… Imi suna foarte… hm, imi suna a la “Toate pinzele sus!”, adica foarte dragut.

La urma urmelor, cam asta am fost p’acolo. Niste marinari de toate culorile, adunati din te miri ce colturi (ale presei), urcati pe “Speranta”, platiti cu icosari putini si hotariti sa gaseasca Tara de Foc. Am avut si Martini Stricland-zi, si pirati, l-am avut si pe Spanu, am avut si Adnane Doar Pierre Vaillant n-a prea aparut. Pina la urma, ne-au facut alcalufii de petrecanie… Dar a meritat expeditia. Intr-un final, va ramane doar o poveste marinareasca.

La un an dupa, sintem cu totii mai bine. Asta e cel mai important.

Aia care cica a fost ieri. Si tot ieri, la Test de Fidelitate, pe Antena 1. Ea si el, intre doua flegme. Purtate in mare angajament, in ambele directii, evident: “De ce ma-nseli ma, ’scrocule si nenorocitule?”. “De aia, ca sint barbat!”. “Si daca esti barbat, ce ma, ’scrocule si nenorocitule?”. “Pai asa fac fa barbatii, ce, te oftici??” (Plansete, ragete, palme). “Da’ ce-ai vazut ma la ea, al dracu tu sa fii, ca mi-ai distrus viata! Ce are ea si n-am eu?”. “Pe ma-ta!” (more…)